Pe „Portativul cuvintelor” – Antologie, Editura OrhiDeea

oct.15

Sunt bucuroasă să anunț ieșirea de sub tipar în această toamnă a unei minunate antologii cu titlul „Portativul cuvintelor”, publicate la Editura OrhiDeea și atent coordonate de Deea State, autor și editor.

Antologia aduce împreună voci literare diverse,

„…reunind poezie, proză și universuri interioare într-o singură partitură literară.
Sunt gânduri care devin versuri, trăiri care se transformă în povești și emoții care își găsesc, în sfârșit, glasul.
O carte, mai multe voci și o infinitate de feluri de a simți.
Mulțumesc tuturor autorilor pentru încredere, implicare și frumoasa colaborare! Fiecare a adus propria sa notă acestei creații colective, iar împreună am dat viață unui nou univers literar.”

– Deea State, Autor și Editor Antologie

A fost și este o colaborare frumoasă, întreaga mea contribuție la alcătuirea acestei antologii elegante.
Am contribuit versuri, desigur… cu un ușor aer nostalgic, dar și un text liric și poezie pe un ton jucăuș. 🎶🎵

Adresez și pe această cale dragi mulțumiri pentru plăcuta colaborare ! 💐

Pe Deea o puteți vizita pe profilul de facebook, la facebook.com/deea.state sau pe pagina de Facebook a editurii, Editura OrhiDeea

***

Vă invit să vizitați pagina de pe goodreads a antologiei, https://www.goodreads.com/book/show/260181307-portativul-cuvintelor–antologie

…iar în curând voi reveni cu imagini și fragmente de printre pagini, pentru a răsfoi superbul volumul împreună aici. 💖

✨✨✨

Și pentru că este… aproape vineri, aș zice să ne jucăm un strop! Așa… ca de toamnă ce-și intră în drepturi de-acum. Poate să ne încălzim puțin. 😊

Las aici câteva strofe dintr-o poezie cu aer ludic de toamnă, una dintre poeziile incluse în antologie.

Sper să vă placă!

Copăci-m-aș…

Copăci-m-aș și n-am cui,
copăci-m-aș vântului
pe-ale sale adieri,
mereu azi parc-a fost ieri

Copăci-m-aș dar n-am timp,
trecere de anotimp…
soartă crudă printre ramuri,
bate clipa surd în geamuri

Copăci-m-aș da’s grăbit,
sună turla-n asfințit
parcă ale mele crengi
of, se simt de-acum betege

Ploii de m-aș copăci,
dinspre norii plumburii,
…

Mulțumesc încă o dată autoarei și editoarei Deea State și Editurii OrhiDeea!

Invit pe toată lumea la o lectură plăcută și liniștitoare pe note diverse, ca o călătorie pe un tărâm nou nouț…
…cu emoții și trăiri ce așteaptă să fie descoperite cu căldură și prețuite cu mult drag! 💝

Vă mulțumesc pentru vizită! 💖

© Nicole Sara

Author, The Blues and The Beautiful (2025), Amazon.com
Author, Rhyming Dreams (2024), Amazon.com

Contributor, Haiku for Soulmates (2026), Amazon.com
Contributor, What We Hold On To by The Chaos Section Poetry Project (2026)
Contributor, Sunflower Tanka Anthology – Dreams (2025), Amazon.com
Contributor, Tranquility: An Anthology of Haiku (2025), Amazon.com

In Romanian:
Autor, Îmbrățișare portocalie (2025), Ed. Letras
Contributor, Portativul Cuvintelor – Antologie (2026), Ed. OrhiDeea

Pe portativul nemaivăzutului vis… – YouTube Music Video (original poem)

oct.2

„Parfum, culori, muzică…”

Romanian Lyrics by Nicole Sara – Music made with Suno – Loop video made with Google Flow & Canva

Parfum de stea adie șoptit, întâlnind întâmplarea
pe cărare de inimă pulsând a iubire și a infinit,
din palma ta brăzdând ca pe ape amintirea și zarea
rotește cald un abur de dor
ca din nor zămislit

…

Original poem post:

Pe portativul nemaivăzutului vis…

Nic✨le

Ca din cer de primăvară…/ Fall Into Spring

sept.29

“I live my life in growing orbits which move out
over this wondrous world,
I am circling around God, around ancient towers
and I have been circling for a thousand years.
And I still don’t know if I am an eagle or a storm
or a great song.”
― Rainer Maria Rilke,
Rilke’s Book of Hours: Love Poems to God

soarele-mi răsucește secundele
ca pe frunze
și le adoarme,
le cufundă în vis de aproape,

pe când verdele…
pare să ardă din nou în puls de neliniște
coborâtă pe cale de noapte

din palma ta deschisă
răsare iar ziua
cu aripi albe și moi
de lumină, taină și rost,

din nori și cuvinte-culoare
făurite-mi sunt atingerile și amintirea
ca un cald adăpost

printre ace ascuțite de iarnă
an de an se strecoară
ale tale șoapte
din aceeași blândă, magică vară

printre lacrimi de toamnă
nor cu nor se-mpletesc speranțe și doruri
ca din cer de primăvară

căderile toate urcușuri îmi sunt,
o veche scară-n spirală
ce-mi rotește cărările,
picurând plumburiu și rece din albastru zenit

sosirile trecătoare îmi sunt,
îmbrățișări pe un trist peron
tivit auriu de un sfânt asfințit

o solară zi de septembrie îmi este și vers
și rimă și ritm
cu aromă de raze
ce sfidează destin și uitare,

iar glasul tău îmi e punte
de calm și de liniște
peste zgomot străin și depărtare

într-un târziu îți dau ție toată răcoarea serii și umbrele-mi toate,
vlăstar de dorințe
cu freamăt de stele
tremurând în fereastră ca un zbor risipit,

căci tu-mi cuprinzi la piept
suspinele-ascunse ce pâlpâie toate
a-nceput și sfârșit

the sun twists the seconds
like leaves,
and puts them to sleep,
he tucks them warm in a dream of togetherness,

while the green…
seems bright again, like a restless throb
beating on a pathway of tenderness

from your open palm
the day rises again
with its new white wings
of light and deep sacred meaning

from clouds, colors and words
born again are touches and thoughts
like a warm peaceful gleaming

beyond crisp winter sharpness,
year by year there shine
your whispers
like a summer’s bright king

beyond tears of autumn
cloud by cloud there float hope and longing
like a fall into spring

my downward ways are all a climb,
up an old spiral staircase
spinning my quest,
while cold rain drips from heavy grey skies

arrivals are all so fleeting,
like long sad embraces in a dreary station
filled with gold sunset good-byes

I give you all the evening’s coldness and all the shadows,
sprigs of desires
with rustle of stars
trembling in the window like a forsaken flight

and your embrace envelops
the hidden sighs that flicker like candles
all my day and my night

Nic🎨le

Legământ

sept.26

“Frunzele sunt verbe care conjugă anotimpurile.”
― Gretel Ehrlich

căzuse la învoială cu toamna,
aveau un tainic pact…

în zilele aurii de septembrie,
calde încă,

lumina
să își decupeze blând din propria strălucire
prin frunze, prin arome
prin amintiri…

și să cresteze prin aer forme vii
fremătând ca nori
proaspăt căzuți printre rânduri

sclipirea
să foșnească adânc umbrele,
pâlpâind a drum nou
printre raze…

și încălzind ca o îmbrățișare
cu parfum familiar
de acasă

iar foșnetul
să semneze indescifrabil
în josul serii
cu cerneală curată din albastrul cerului

suflând peste atingere,
presărând rost și eliberare

de printre zbateri și margini uitate
de ieri

sacră învoială
pecetluind un legământ încifrat
în semnele vremii

ca o haină vrăjit regăsită
purtând mirosul
vechilor zile,

ca niște pagini de carte neatinse de mult timp,
dar respirând încă
prin familiare amprente,

ca un licăr de privire
desprinsă din inimă și
lovind depărtarea,

alinându-i amarul
neajungerii

palidă mângâiere,
sublim balsam

și toate acestea
doar pentru ca ea să aștearnă mai apoi totul
în liniște,

rescriind cu degete stinghere
verdele pulsului,
și aurul aprinderii,

întinzând încet o cuvertură moale
de tăcere
peste toate secundele împrăștiate
atât de în van
de grăbita pecetluire,

ca o pulbere fină de praf de stele
rătăcind pe pământ
și intrând în conversații mute cu luna…

împrăștiind picături de aproape
din palmele sale reci și umede de rouă

și-ntr-un târziu înșirând
ploi de cuvinte pe fir de anotimp

un fir nevăzut și neauzit,
doar de ea răsucit
și reîmpletit

fir numai de ea știut,

și de lumina smulsă
din toamnă

Nicole

Din adâncuri, din străfunduri,
Mă aplec să te petrec,
Să te-alunec, să te-ntunec,
Să prefac, să te desfac
Din şuviţe de copac

Gânduri sună, te răsună,
iar te-acopăr, te descopăr
Jar prelung, lumină-alung,
Şoapta lină ce m-alină,
Doar o clipă se anină

Şi către seară mă lasă iară
Cernită, învinsă, de jaruri stinsă
Se-alungă, lină, o veche vină
Cu gust de cale spre-o altă vale
Domol de lună, de mătrăgună,
Întoarnă zborul, întoarce dorul

Veche vrajă stă de strajă,
Cucerind, învăluind
Mă pândeşte, mă sorteşte,
Vis aprins în tul întins,
Stă de treceri neatins

Şi către seară mă lasă iară
Cernită, învinsă, de jaruri stinsă
Se-alungă, lină, o veche vină
Cu gust de cale spre-o altă vale
Domol de lună, de mătrăgună,
Întoarnă zborul, întoarce dorul

Se alege-n taină iar acelaşi dor
Semne arse, grele, din privirea ta,
Fruntea mi-e dospită-n vara ta, iubirea mea,
Timpul încrustează iar acelaşi zbor
Rugul meu, al tău…

My poem „Imminent Kiss” shared by Manuela Timofte on her blog

sept.23

Multe mulțumiri Manuelei Timofte pentru distribuirea unei alte poezii scrise de mine în toamna anului 2017.

Vă invit să vizitați blogul Manuelei, In a Love World, pentru a citi întreaga poezie.

Wishing to thank Manuela Timofte yet again for sharing another poem of mine on her blog.

I am inviting you to visit Manuela Timofte‘s blog, In a Love World to read the whole poem.

Sărut iminent…/ Imminent kiss

This poem is also part of my debut collection, Rhyming Dreams, self-published on Amazon

Vă doresc o săptămână frumoasă în continuare!

💖

Wishing everyone a nice rest of the week!

Photo taken in Barcelona, Park Güell

© Nicole Sara

Author, The Blues and The Beautiful (2025), Amazon.com
Author, Rhyming Dreams (2024), Amazon.com

Contributor, What We Hold On To by The Chaos Section Poetry Project (2026)
Contributor, Sunflower Tanka Anthology – Dreams (2025), Amazon.com
Contributor, Tranquility: An Anthology of Haiku (2025), Amazon.com

In Romanian:
Autor, Îmbrățișare portocalie (2025), Ed. Letras

Ca o tăcere

sept.5

„Dacă nu mi-aş fi creat lumea mea,
acum poate aş fi pierdută
în lumea altora.”
– Anaïs Nin

Culorile începutului de septembrie susură toate a lumină împăturită cald și adânc ca de printre umbre de ceas. O lumină blândă și ascunsă.

O lumină radiind ca un ecou…

…ca o strălucire crescută treptat și eliberată într-un târziu dintr-o îmbrățișarea îndelungă și amețitoare a soarelui de vară.

Ca din netimp.

Această lumină îmbracă uneori clipele într-o febrilă căutare. O călătorie. Un drum.

Iar unele clipe capătă brusc un alt nume.

Ele s-au desprins abia simțit din bătaia orologiului din turnul cu ceas… s-au eliberat și au plutit peste tot. S-au împrăștiat nestingherite.

Unele, neștiutoare încă de libertate, s-au izbit puternic de frunze, de acoperișuri vechi, de ferestre și ziduri… sau de părul și obrajii oamenilor alergând în neștire peste tot, făcându-i să își amintească, fie și pentru câteva secunde.

Altele, îndelung captive unor zile de ieri, au căzut pierdut pe bănci, pe trotuare… s-au lovit de asfaltul încă amintind de fierbintele aerului topind parcă trecerea. Deformând-o.

Sunt toate de-acum niște clipe rătăcite. Clipe singure. Clipe fără glas.

Clipe care nu vor mai intra niciodată în hora timpului așa cum îl știau. În cerc.

Clipe care sunt parte de-acum doar dintr-un eter ascuns al zilelor. Dintr-o ploaie de o crudă blândețe a chintesențelor. Dintr-un paradis răsturnat.

Parte dintr-un curcubeu frânt abrupt, în care culorile și-au uitat menirea… au explodat și strălucesc doar a ardere.

A aprins.

Mocnesc toate ca aerul dintr-o încăpere în care cineva a uitat o lampă aprinsă-ntr-un colț. O pulbere fină de praf joacă acum uitat printre razele lumini târzii. O fac cunoscută, deși în zadar.

Veșnicul și răbdătorul timp cheamă uneori aceste clipe înapoi. Le strigă pe nume, le ademenește. Își spune că desigur le-ar putea reînnoda la loc în fir. Le-ar putea reîmpleti liniștit printre zile, printre ore, minute… iar și iar. Le-ar mai da un sens.

Însă clipele nu îl mai pot auzi.

Ele s-au rupt. Au explodat neajungerea. Plămada lor e singurătatea acum. Pulsul lor e al netimpului. Al necuprinderii.

Acele orologiului nu le mai pot număra… cadranul nu le mai încape.

Numai lumina le mai poate reverbera… doar ea le mai aude zbaterea.

Rostogolirea.

La cumpăna dintre lumi, clipele uitate își pot regăsi uneori menirea. Pot prinde din nou un firav glas.

Auriul luminii le poate auzi atunci. Murmurul lor… al clipelor rostogolindu-se mereu fără de timp, se reflectă atunci în toate. Licărește, soarbe…

…iar cântecul lor pare să reîntregească orizontul neinfinitului. Să îi pună la loc bucăți întregi de anotimp. De cer și de reamintire.

Dar curgerea își urmează cursul.

Doar clipele evadate și rostogolindu-și amara desprindere poartă nostalgia unei treceri… și a unei sosiri.

Ele clipesc suspendate, căzând uneori ca o ploaie de stele aurii. Ca o tăcere. Ca un suflu de netimp…

…în inima toamnei.

Nicole

My poem „A you and an I” shared by Manuela Timofte on her blog, „In A Love World”

aug.26

Adresez încă o dată calde mulțumiri Manuelei Timofte, pentru redistribuirea unei alte poezii scrise de mine în vara anului 2017, cu titlul „Un tu și un eu”.

Pentru a citi întreaga poezie, vă invit să vizitați blogul Manuelei, In a Love World

Wishing to kindly thank Manuela Timofte once again, for sharing a playful poem of mine on her blog, with the title „A you and an I”.

You can visit Manuela‘s blog, In a Love World to read the whole poem.

I hope you enjoy!

Un tu și un eu…/ A you and an I…

The poem „A you and an I” is also part of my debut collection, Rhyming Dreams, self-published on Amazon in 2024

Vă doresc o săptămână frumoasă în continuare!

💖

Wishing everyone a nice rest of the week!

Author, The Blues and The Beautiful (2025), Amazon.com
Author, Rhyming Dreams (2024), Amazon.com

In Romanian:
Autor, Îmbrățișare portocalie (2025), Ed. Letras

Țărmuri senine

aug.15

“În mine se mai vorbeşte şi astăzi despre tine.”
― Lucian Blaga

Magică poartă,
mirabilă soartă
plâng depărtările,
zarea și mările

Freamăt stingher
pe aripi de cer
scrie cărările,
umblarea,
uitările

Dor de aproape
pe vârfuri, pe ape
țărmuri senine
de mine
cu tine

Șoapte, petale
în ploi
de cristale,
susur fierbinte
din îmbrățișare

Zâmbet de stea
a nopții,
a mea
puls de culoare
ca ruptă din soare

A clipei mireasă
cu zvon de acasă
foșnind rătăcirile,
se cern
amintirile

Pagini, cuvinte
torcând legăminte
murmur de vis
din culme,
abis

Cer, paradis
tărâmul promis
mirabilă soartă,
magică poartă

Nicole

My poem „Bloom and Butterfly” shared by Manuela Timofte on „In A Love World”

iul.29

Multe și dragi mulțumiri Manuelei Timofte pentru distribuirea unei alte poezii scrise de mine în iulie 2017, cu titlul Bloom and Butterfly.

Versuriel au fost inspirate atunci, îmi amintesc, de o minune de fluture negru cu pete albe poposind liniștit pe flori roz aprins.

Pentru a citi întreaga poezie, vă invit să vizitați blogul Manuelei, In a Love World

Wishing to kindly thank Manuela Timofte for sharing another poem of mine on her blog.

I wrote Bloom and Butterfly in July 2017… being inspired by a black butterfly with white spots resting on a pink Phlox flower in the summer garden.

Please visit Manuela Timofte‘s blog, In a Love World to read the whole poem.

Summer Quotograph… bloom and butterfly

Bloom and Butterfly is also part of my debut collection, Rhyming Dreams, self-published on Amazon

O săptămână frumoasă în continuare!

Wishing everyone a happy week ahead!

Author, The Blues and The Beautiful (2025), Amazon.com
Author, Rhyming Dreams (2024), Amazon.com

In Romanian:
Autor, Îmbrățișare portocalie (2025), Ed. Letras

One of my poems on Manuela Timofte’s blog – „In a Love World”

iul.1

Adresez mulțumiri Manuelei Timofte, chiar și așa… cu puțină întârziere, pentru distribuirea în luna iunie a unei poezii scrise de mine în vara anului 2017, cu titlul „Din albastru…/ Beyond blue”.

Vă invit să vizitați blogul Manuelei, In a Love World pentru a citi întreaga poezie.

Once more, I am kindly thanking Manuela Timofte, for sharing on her blog, towards the end of June, a poem I wrote in the summer of 2017… thank you, Manuela!

Please visit Manuela Timofte‘s blog, In a Love World to read the whole poem.

***

Adiere dulce de vară
mângâie inima
cu aripi de culoare
și dor…

…

Sweet summer breeze
cuddles the heart
with wings of color
and longing…

…